Grup de turiști în excursie la Buftea – 1914

Redăm mai jos articolul exact cum a fost scris în ZIARUL ŞTIINŢELOR POPULARE ŞI AL CĂLĂTORIILOR din 1914, in urma unei excursii a unui grup. Buftea era atunci o atracție adevărată, și era doar în prima partea a vieții lui Barbu Știrbey, ulterior dezvoltându-se și mai mult. Am subliniat obiectivele de interes local la acea vreme.

Societatea pentru vulgarizarea ştiinţei, atât de duios numită : „Prietenii Ştiinţei”, încă de, când şi-a schiţat programul de activitate, a lăsat loc destul de însemnat şi escursioniştilor. Un mare număr de membrii, ai societăţii noastre a vizitat pe rând : Muzeul de zoologie, instalaţiunile uzinei de gaz, instalaţiunile fabricei de bere „Bragadiru“ şi uzina hidraulică şi electrică dela Grozăveşti.

In ziua a IlI-a a paştelor, peste 100 de membrii au făcut o escursiune la domeniul Buftea al prinţului Ştirbei. Această escursiune este interesantă din multe puncte de vedere. Am avut apoi ocazia încă odată să vedem numărul mare de persoane ce ne urmează în această operă de popularizarea ştiinţei.

Intrând în Buftea am admirat cu un sentiment deosebit Capela, acest locaş impunător atât ca stil, cât şi prin picturile sale interioare ; între altele, în altar era o pictură fină, Sfânta Maria cu Isus în braţe, iar pe peretele din fund, era tabloul fostului domnitor Ştirbei-Vodă. Capela e situată într-un parc frumos, în apropierea unui lac, ceea ce face ca acest monument să fie şi mai interesant. Dedesubtul ei este cavoul familiei prinţului Ştirbei; florile şi coroanele de flori naturale ce decorau interiorul arătau că familia suferise de curând o nouă durere.

Tăcuţi, străbătând imensul parc, ne-am îndreptat apoi spre fabrica de vată. In această fabrică escursioniştii au putut vedea prefacerile ce le sufere materialul brut adus din străinătate, până să fie transformat în vată, articol important şi indispensabil în medicină. După mai multe operaţiuni, tratare cu Clor şi cu acid sulfuric, care are de scop ca să o decoloreze şi să o albească, vata e tratată cu potasă pentru a fi degresată. Apoi este spălată cu apă, scărmănată, şi trecută printre două suluri, pentru a fi împărţită în pături şi presată. De aci e împărţită în pachete prin cântărire şi dată spre împachetarea în hârtie impermeabilă.

Fabrica de conserve şi moara de făină nu le-am vizitat căci nu funcţionau.

Am trecut apoi într-o grădină imensă de pomi înfloriţi şi de plante de grădină, în mijlocul căreia era stupăria pusă sub conducerea unui specialist d. Schneider. Conţine peste 500 stupi. A fost creată nu atât pentru beneficii, cât ca model pentru introducerea în ţară a creşterei sistematice a albinelor.

Dacă nu mă înşel această stupărie este cea mai mare din ţară şi poate servi ca exemplu pentru întreprinderi de felul acestora. Se fac şi creşteri de regine, care se pun la dispoziţia apicultorilor, pentru a complecta un stup de albine, rămas fără regină, cât şi pentru reînoirea albinelor din întreaga stupărie, când ele au început să degenereze.

După această vizită am trecut — şi dacă nu mă înşel, fericirea aceasta n-a avut-o decât un grup de vreo 40 persoane — pentru a vizita camerile de lucru în care d. Schneider se ocupă cu creşterea diferitelor varietăţi de fluturi.

In cutii speciale, se făcea fecundaţiunea, oule depuse erau crescute, se transformau în larve, care erau ţinute pe frunze deosebite, pentru fiecare specie.
Aceste fiinţe erau urmărite până se transformah în fluturi, când erau presaţi în scop de a se conserva. Apoi după ce s-au expus modul de recoltare şi manipulările diferite pentru conservarea fluturilor, au trecut pe sub ochii noştri zeci de cutii cu Lepidoptere determinate şi gata de expediere.

Ni s-a comunicat că o colecţie de fluturi de la noi se vinde în străinătate cu 20-25.000 lei…. Înzestrat cu atlase şi cărţi de determinat acest mic laborator face cinste ştiinţei şi noi cu multă plăcere şi surprindere am luat cunoştinţă de el.

După masă am continuat escursia noastră, vizitând întâi localul Băncei populare, cu o sală foarte frumoasă pentru conferinţe şi întruniri, apoi în treacăt numai am văzut localul de bae populară şi infirmeria, zic localul căci a fost zidit încă de când era furia băilor populare la noi, însă n-a fost descins.

Apoi localul de şcoală primară ; şcoala de meserii „principele Ştirbei” şi altele. La toate aceste instituţiuni, cheltuelile cel puţin pe jumătate, dacă nu şi mai mult chiar, au fost date de Prinţul Ştirbei.

Dar pe lângă aceste ajutoare, binele cel mai mare a fost şi este pilda pe care o au ţăranii de la cultura intensivă, pepinierile de arbori roditori şi viţe altoite, care fără exageraţiune pot rivaliza cu cele mal însemnate întreprinderi similare din străinătate.

Şi cu multă satisfacţiune am văzut că chiar arborii de pe lângă şosea erau arbori fructiferi, şi mai surprinşi am fost când cineva ne-a atras atenţia asupra unor loturi de pământ, de ale ţăranilor, pe care se află vie plantată frumos, în mod sistematic ca și aceia din pepinierele domeniului.

Am trecut vreo jumătate de oră printre plantațiuni de arbori de alee, diferinte varietăți de plopi, plopi comuni piramidali, plop negru de canada, plop argintiu piramidal, etc., diferite varietăți de salcii, dud plângător, prunus triloba (cireș japonez), robinia hispida (salcâm roșu). Apoi frumoasa pepinieră de conifere și plante de ornament și în fine, am ajuns la lăptărie.

Și cu aceasta am părăsit acest loc unde se face o cultură sistematică, intensivă, plină de folos pentru țară, datorită unei adminsitrațiuni inteligente.

Dr. Ar. Grădinescu – Profesor de Științe Naturale

Expresul de Buftea duce mai departe spiritul, atitudinea, exprimarea liberă și lupta pentru adevăr în Buftea, chiar dacă nu ne numim jurnaliști. Susții Expresul să evolueze, susții comunitatea! Vezi cum ne poți susține aici… https://www.patreon.com/ExpresuldeBuftea