Articole

Zidul Mănăstirii Cârna și primele cercetările arheologice de la Buftea – 1973

In anii 70 au avut loc primele cercetări ale siturilor arheologice de la Buftea, publicate în Revista Muzeelor – 1979, de cel mai mare arheolog român, Aristide Ștefănescu. atunci au fost identificate mai multe puncte cu dovezi ale locuirii omenești pe malul Colentinei buftene.

  • Calul Bălan
  • La Abator
  • Malul Flămânzeni
  • La Cireși
  • La Gutui
  • Cârna
  • La Grădini
  • Buciumeni

Articolul din Revista Muzeelor se încheie astfel: „După un drum ce însumează nu mai mult de 5 km, străbătînd Buftea din partea de nord-vest spre sud-est şi puţin în afara perimetrului său, avem posibilitatea să precizăm o continuitate de locuire în această zonă, ca de altfel pe întregul curs al rîului, ce depăşeşte 4 000 de ani.”

Pe atunci, încă era un zid al mănăstirii în picioare. Apoi, timp de peste 40 de ani, nimeni n-a mai discutat public sau oficial despre Mănăstirea Cârna, care era și cea mai veche cosntrucție din Buftea, in jur de 500 de ani vechime. Fotografia aceasta a ultimului zid nu a mai fost publicată nicăieri de atunci.

Buftea: Rechinii imobiliari vs. Credința creștină.

In 2020 a pornit dezvoltarea imobiliara a primarului Gheorghe Pistol, care intrase în posesia unui uriaș teren, care conținea ruina mănăstirii Cârna și cimitirele medievale din jurul ei. Descărcarea arheologică a adus la lumină ruina, istoria orașului Buftea și multe alte noi descoperiri pe care le găsiți aici.

Dacă nu publicam noi informații despre săpăturile arhelogice și descoperirile oficiale, nimeni nu ar fi știut. De 6 ani, absolut nicio informație nu a fost publicată de autoritățile locale, de primar, de dezvoltator, de ziarul primăriei sau de pagina de Facebook a primăriei. Cea mai mare știre din ultimii ani, istoria orasului, a fost trecută la secret, pentru a se vinde imobiliare.

Pentru că ascunderea istoriei noastre este inadmisibilă, USR Buftea a depus un proiect de hotărâre pentru demararea procedurilor necesare de protejare, conservare și introducere în circuitul turistic și ecleziastic a rămășițelor Bisericii Cârna. Și totuși, de 6 luni, proeictul e blocat în sertarul primarului, pentru că această istorie e pe terenul lui și îi afectează încasările.

Această documentare e dedicată și celor care mă acuză că am ceva cu crucile și biserica, doar pentru că vreau ca însemnele fasciste să fie îndepărtate, iar biserica depolitizată. Eu am făcut și fac mult mai mult decât voi pentru istoria acestui oraș și popor.

Am pus cap la cap, după zeci de ore de muncă, fiecare informație pe care am găsit-o despre Mănăstirea Cârna și istoria din jurul ei, pentru ca viitorii bufteni să nu afle istoria din anunțuri imobiliare

Moment istoric pentru Buftea! Cimitir medieval descoperit pe terenul primarului!

Se scrie istorie! A fost descoperită legenda orasului Buftea!

Oficial: Cimitirele medievale de la Buftea, interpretări pe baza descoperirilor arheologice

Enigma monumentului feudal de la Buftea – Cârna, mănăstirea dispărută

Proiect USR Buftea: Conservarea ruinelor celei mai vechi biserici din Buftea, Cârna



Expresul de Buftea duce mai departe spiritul, atitudinea, exprimarea liberă și lupta pentru adevăr în Buftea, chiar dacă nu ne numim jurnaliști. Susții Expresul să evolueze, susții comunitatea! Ne poți susține aici… https://www.patreon.com/ExpresuldeBuftea

1988, o miuța pe zăpadă în fața blocului, Centru Buftea

Când eram foarte mic am citit „Băieții din Strada Pal”, probabil a doua carte citită de mine în viață, după „Fram, ursul polar”. De la ursuleț și circ, am sărit direct la bagabonțeală și bătaie. M-am făcut mare prea repede.

Citește mai mult

Ce a construit socialismul în Buftea până în 89. Ce s-a făcut după?

Avem mai jos cam toate realizările comunismului in Buftea din 1967, de când a fost declarată oraș, până la final, in 1989. Ce s-a realizată din 1989 până în 2026?

Citește mai mult

Buftea Veche: Stația de radioficare, ca post de radio local

În România anilor ’50–’80, „radioficarea” a fost un sistem de difuzare a programelor radio prin fir, în principal prin rețele locale de difuzoare instalate în locuințe, instituții și spații publice. A fost o infrastructură paralelă cu radioul clasic pe unde, dar controlată integral de stat și foarte răspândită în mediul rural și mic-urban.

Citește mai mult

„Buftea, comuna model”, articol din 1939

In vremea aceea au fost publicate mai multe articole despre Buftea, pentru că era cu adevărat o localitate remarcabilă și înfloritoare, datorită familiei Știrbey. Din păcate în aproape toate e omis numele Știrbey din cauze politice. Nu putem să nu remarcăm că și acum, de 14 ani, conducerea orașului ignoră total acest nume.

Numele prințului Barbu Știrbey nu apare deloc, deși după toate dovezile istorice, el era cel care pusese Buftea pe hartă și inițiase cam tot ce se specifică în articol. Barbu Știrbey era atunci în exil, din cauza conflictului cu regele Carol al II-lea, care instaurase dictatura și cenzura presei era evidentă. Știrbey era văzut ca rivalul politic al regelui și era exclus din România, nu doar din viața publică.

Citește mai mult

Coada la benzină, o poveste locală pentru nostalgicii suveraniști, izolaționiști sau comuniști.

Când eram mic, mă fascinau cozile la benzină. Pe cuvânt. M-au fascinat în general cozile când eram mic, am stat la multe, am rămas cu traume, dar alea de la benzină erau top.

Citește mai mult

Nadeja, soția prințului Știrbey, personalitate artistică publicată de Nicolae Iorga

Joi, Consiliul Local Buftea va supune spre aprobare proiectul USR Buftea pentru demararea amenajării unei alei de promenadă pe digul lacului, alee ce va purta numele soției lui Barbu A. Știrbey, Nadeja.

Citește mai mult

Imagini video inedite din Buftea anilor ’90. Ce contrast!

Pe canalul de youtube CINECLIC+ un buftean pasionat a urcat câteva video inedite despre Buftea. Aboați-vă la acest canal pentru că mai vin și altele. Dacă dețineți video vechi din Buftea, contactati-l pe el, sau pe noi, să le facem istorie.

Citește mai mult

Cel mai vechi text despre Buftea. O poveste magică de acum 140 de ani.

Sub titlul “Amintiri din călătorie”, semnat de cineva anume A. C. Șor., un text extraordinar de frumos despre Buftea apare scris în 1883, în Familia, o revistă enciclopedică de cultură și literatură înființată în 1865.

Textul mi se pare excepțional, cu o ploaie de metafore și epitete, și cred că merită citit în școlile buftene. Departe de a fi un filolog, mi-am permis să editez originalul, pentru a fi lesne de citit de oricine, dar fără să stric farmecul stilului și limbajul. Textul original, în foto, la final. Foto sus, hora la Palatul Știrbey, Aprilie 1909 la jubileul de 70 ani al lui Carol I.

Autorul povestește cum și-a petrecut ziua liberă de Rusalii, părăsind Bucureștiul cu trenul și intrând în Buftea, prin Chitila. După un popas la pădurea de la Săbăreni, au luat-o spre Buciumeni, Atârnați, apoi domeniul Știrbey, unde era mare sărbătoare, întocându-se pe la Flămânzeni.

Citește mai mult

Recviem pentru Buftea

Citește mai mult