Povestea lui Deniz Giafer, un puști buftean care a debutat la Dinamo în Liga 1

Reușita lui trebuie să fie un exemplu pentru toți puștii din Buftea care aspiră la statutul de fotbalist adevărat. Combinația necesară nici măcar nu include talentul, ci multă muncă, ambiție și educație.

Un buftean care a crezut mereu în el

Deniz, acum la 20 de ani, a început fotbalul la Academia Hagi când locuia în Constanța, dar în 2010 familia s-a sa mutat în Buftea, iar el a ales să continue la Dinamo, echipa preferată, impunând părinților ca asta să fie condiția pentru a-și da acordul în privința mutării. A urmat cursurile Școlii nr.2 Buftea și Liceul Dumitru Dumitrescu.

În 2017 a fost la un pas de transfer la Benfica Lisabona , care l-a dorit și deși ajunsese acolo, până la urmă cele două cluburi nu s-au înțeles și transferul a picat. Dezamăgirea poate fi uriașă pentru un copil, iar asta poate distruge cariere, cum am văzut multe exemple.

Însă Deniz s-a ambiționat mai tare și făcând o comparație între cele două cluburi, a înțeles că trebuie să tragă mai mult, și nu doar la fotbal. A început să-și completeze antrenamentele cu atletism, karate, preparare fizica, și chiar mental coaching, dar studiază și nutriția. Și și-a așteptat răbdător șansa sa la Dinamo.

N-a vrut să plece nicăieri, deși multe cluburi mai mici și-ar fi dorit un astfel de tânăr de perspectivă. Deniz iubea prea mult Dinamo și aici voia să debuteze, fiind multiplu campion național de juniori cu Dinamo și bifând convocări la naționala României Under16

Am fost după 5 ani pe Dinamo, să văd debutul bufteanului Deniz Giafer

După 25 de ani de mers pe stadioane după Dinamo, am renunțat în 2016, nu mai m-a atras. Însă în ziua meciului, văzând că e anunțat titular, am aterizat pe stadion, fiind și debutul fetiței mele, ca suporter, și am trăit meciul cu ilfovenii ca pe cel cu Manchester. M-am întâlnit și cu părinții lui în tribună, vizibil emoționați și stresați, dar cu un mare merit în susținerea fiului.

L-am urmărit de mic și vă spun sigur că puștiul n-are cum să nu reușească, la cât e de serios și la cât iubește Dinamo. Am văzut o atitudine fantastică a lui în joc, stă bine pe picioare, ca un fundaș adevărat, știe să iși mobilizeze colegii și chiar suporterii. Ezitările întregii apărări dinamoviste sunt de înțeles, in condițiile în care mulți sunt tineri fără experiența acestor meciuri, iar victoria cu 3-2 a dinamoviștilor este considerată de mulți surpriză, în situația haotică în care e. Cei de la Radio Dinamo il lăudau și spuneau că avea la final un zâmbet cât tot stadonul.

Pentru că mulți m-au întrebat ce e cu numele lui… e tătar la origine. Nu mai stiu alt tătar în liga 1, doar Denis Alibec mai având origini, din partea tatălui.

E o presiune psihică enormă la nivelul ăsta pe tinerii fundași debutanți. Ca atacant sau mijlocaș mai alergi, mai plimbi mingea, dai bine la poze, nu se văd greșelile, dar fundașul e cu arma la tâmplă mereu. Mai ales în situația explozivă de la Dinamo.

Deniz Giafer va juca luni cu Dinamo la Craiova, unde îl așteaptă un meci dificil cu un public ostil.
Dinamo București, singura echipă românească ce nu a retrogradat niciodată, este sub presiune fantastică, pe marginea prăpastiei, și nu mai are decât șansa de a fi salvată de tinerii săi jucători neplătiți și de suporterii care cotizează.

Dinamo mai are un buftean în lot, Ionuț Floarea, 18 ani, și așteptăm și debutul lui. Cum ar fi să avem doi bufteni titulari la Dinamo?