Oficial: Cimitirele medievale de la Buftea, interpretări pe baza descoperirilor arheologice

În noiembrie 2020, în scopul demarării lucărilor la Ansamblul Rezidențial Esplanada de pe terenul primarului Pistol, o echipă de la Ministerul Culturii a venit să facă descarcarea arheologică. Asta pentru că noul cartier urma să fie construit în „zona de protecţie a sitului arheologic La Cârna”, pe locul celei mai vechi așezări buftene, unde bătrânii orașului văzuseră ultimele ziduri ale unei mănăstiri.

De aproape 5 ani, primarul sau primaria nu au scos niciun cuvânt, nicio informație despre ce s-a descoeprit. Doar Expresul de Buftea a informat buftenii despre istoria descoeprită acolo, doar că până azi nu am avut nici noi ceva oficial.

Enigma monumentului feudal de la Buftea – Cârna, mănăstirea dispărută

Se scrie istorie! A fost descoperită legenda orasului Buftea!

Moment istoric pentru Buftea! Cimitir medieval descoperit pe terenul primarului!

VIDEO de la fața locului după săpături

ACADEMIA ROMÂNĂ – INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN” a publicat cercetările arheologice de la Buftea, cu ocazia demarării Ansamblul Rezidențial Esplanada, care deja are mai mult eimobile scoase la vânzare.

Am rezumat cu ajutorul Chat GPT documentul publicat de Academia Româna:

Zona Buftea – La Cârna/Mănești, situată pe malurile râului Colentina, a devenit în ultimele decenii unul dintre cele mai importante puncte de cercetare arheologică din sudul României. Descoperirea unui complex funerar de mari dimensiuni, datat între secolele XIV–XVII, a oferit specialiștilor ocazia de a reconstitui aspecte esențiale ale vieții medievale din Țara Românească.

Etapele cercetării

Primele investigații au fost realizate între anii 1972–1983, sub coordonarea lui Aristide Ștefănescu. Acestea au scos la iveală existența mai multor cimitire și a unei biserici, conturând relația dintre lăcașul de cult și spațiul funerar.

După o pauză de aproape patru decenii, cercetările au fost reluate în perioada 2020–2021 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, care a documentat aproape 1000 de noi morminte, ajungând la un total de aproximativ 1400 – cel mai mare complex funerar medieval cunoscut până acum în Țara Românească

Structura și evoluția cimitirelor

Analizele arheologice au identificat trei cimitire distincte (I, II și III), a căror dinamică reflectă schimbările istorice și politice ale epocii:

• Secolele XIV–XV: funcționau cimitirele II și III, parțial contemporane, ambele legate de perioada de prosperitate a domniei lui Mircea cel Bătrân. După moartea acestuia și integrarea Țării Românești în sfera otomană, așezarea a intrat în declin, iar cimitirul III a fost abandonat.
• Secolele XVI–XVII: a fost folosit cimitirul I, dezvoltat în jurul unei biserici de zidărie. Nu este clar dacă biserica a precedat cimitirul sau invers, însă spațiul funerar s-a concentrat în jurul lăcașului de cult

Monedele din morminte

Un element-cheie al cercetărilor îl constituie monedele descoperite în morminte. Doar aproximativ 7% dintre înhumări au oferit astfel de artefacte, dar acestea s-au dovedit esențiale pentru datarea complexului. Majoritatea pieselor sunt emise în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386–1418), dar au fost identificate și monede din Ungaria, Polonia sau Imperiul Otoman, sugerând legături economice și politice extins.

Semnificația descoperirilor

Studiul subliniază că evoluția cimitirelor reflectă transformările prin care a trecut Țara Românească: perioade de prosperitate, urmate de crize, invazii și reorganizări. Plasarea complexului funerar în contextul istoric regional oferă o perspectivă nouă asupra interacțiunii dintre comunitățile locale și marile schimbări politice ale vremii.

Concluzii

Cimitirele medievale de la Buftea – La Cârna/Mănești constituie cel mai amplu complex funerar medieval cunoscut în sudul României. Cercetările aflate încă în desfășurare nu oferă răspunsuri definitive, dar deschid numeroase direcții de studiu privind istoria socială, religioasă și politică a Țării Românești între secolele XIV și XVII.

Meci de mare anvergură la Buftea: Rechinii imobiliari vs. Credința creștină.

Pentru că ascunderea istoriei noastre este inadmisibilă, USR Buftea a depus un proiect de hotărâre pentru demararea procedurilor necesare de protejare, conservare și introducere în circuitul turistic și ecleziastic a rămășițelor Bisericii Cârna.

Primarul este cel mai mare credincios, merge des la biserică, și nu iese de acolo fără 34 de poze publicate.

Și totși ZERO informații a publicat primaria Buftea despre vechea biserică, simbol al orașului. 4 ani de tăcere mormânt. Ca sutele de morminte descoperite în jurul ruinelor, pe care face case acum.

Primarul a dat milioane de euro pentru bisericile din Buftea în ultimii ani. ZERO lei pentru conservarea istoriei orașului, mănăstirea Cârna.

Curând vom susține un examen de credință în Consiliul Local Buftea.

.

---

Foto august 2025. Monumentul istoric a fost deja înhățat de bălării și pământ. Se așteaptă un incendiu accidental sau un buldozer rătăcit.