Buftea Veche – Baza Turistică
Foto: Alexandru Nae Week-end-urile insorite de vară ale anilor 80 aduceau orașul in Bază, locul pe care dacă nu-l frecventai, erai inexistent pentru bufteni. Cu mașina sau pe jos, familii intregi se adunau la un grătar pe spațiu verde, sau la plajă, pe nisipul fin dintre bazinul de inot și terasă. Aleile mici și intortocheate erau numai bune pentru bicicliști sau chiar jogging, iar splațiul verde, suficient cât să alege piticii in voie, mingi de 35. Tații se retrăgeau pe terasa cu vedere la lac, stingându-și discuțiile aprinse in bere și simțindu-se occidental. Erau amenajate terenuri de baschet, handbal/fotbal și volei/tenis, precum și inele de gimnastică, dar și o „sală” de forță in aer liber, foarte bine dotată. Terenurile erau in permanență ocupate, iar partidele de fotbal dintre microbiștii bufteni erau extrem de incinse. Existau toalete decente, dușuri pe plajă, locuri de joacă pentru copii, ba chiar și un cabinet medical. Pe lac, loturile de caiac-canoe făceau antrenamente, iar sportivii erau cazați in căsuțe stil camping, căsuțe care s-au inmulțit mai târziu, și pe care cei din afara orașului le inchiriau pentru câteva zile chiar. Printre căsuțe erau meri și cireși, pe care noi copiii, ii abuzam și prăduiam, precum și celebrele leagăne imense, de 6 persoane. Nu cred să fie buftean care să nu se fi legănat in ele! Bazinul de inot era aranjat, ingrădit și plin intotdeauna. Era centrul distracției in Bază. In stânga, la apă mică erau prichindeii cu colace colorate și părinți cu ochii pe ei ca pe butelie. Cei mari, neinsoțiți și etichetați de părinți cu drăgălașul apelativ „golani”, făceau salturi direct de pe pod in bazin și se bălăceau in drapta, sau chiar in afara lui. Toți copiii ne uitam cu admirație, visând la momentul când vom fi și noi liberi și curajoși ca ei. După 90, locul a inceput să se degradeze Nnimeni nu mai investea bani acolo, dar curios, numărul buftenilor a inceput să se micșoreze, bucureștenii fiind majoritari. Deja posesori de buletine, veneam in gașcă mare și luam cu asalt gardurile dinspre terenuri, pe care le săream pe ascuns, pentru a nu mai plăti intrarea. Nu prea ne mai ardea de fotbal, ci căutam să ne aciuăm pe lângă fetele ișite și ele in grup la plajă, băgându-ne in seamă, la un joc de carti sau table. Defilam pe aleea din fața căsuțelor, ca pe podiumul de la Milano, aruncându-ne ochii pe sub sălcii, să ochim „o pătură” dornică de socializare. Unii se retrăgeau, perechi, mai in intimitate, in leagăne, unde el intotdeauna oferea mere și cireșe, iar ea, niciodată nu se gândea la cluburi și limuzine. Plaja era deja năpădită de buruieni, fiind mai puțin populată, iar terasa deja devenise un loc pentru consumatorii notorii de alcool. Dușurile „cădeau” pe capete, și așa se intampla și cu toaletele și căsutele vechi. Sala de forță devenise loc de paranghelii, iar mașinile puteau pătrunde până pe terenurile de sport și spațiu verde. Surprinzător, dar putei vedea uneori buftence dezinhibate, făcând topless. Bazinul de inot era deja o ruină, cu podeaua din lemn lipsă și gardurile tăiate, dar noi făceam salturi mortale de pe pod direct in el, sub privirile pline de admirație ale puștilor insoțiți de părinți și in râsetele puștoiacelor blonde. Uneori dădeam petreceri restranse, noaptea, la căsuțe, dar de cele mai multe ori veneam cu o navetă de Gambrinus și țigări Bran și stăteam toată noaptea pe marginea lacului, aventurându-ne in apă sau stând tolăniți și cântând cu ochii in stele, fără grija zilei de mâine. Sau cine poate uita apusurile in doi, toamna pe marginea Lacului Buftea? Azi Baza Turistică Buftea este doar istorie… Acolo a apărut un cartier de vile, incă neterminate, e totul pustiu, afară de piscina nouă, care mai aduce un pic de agitație. Terenurile de sport sunt parcări, lacul e doar pentru pește, iar boscheții incearcă să ascundă amintirile. Parcă se mai aude totuși scârțâitul leagănelor care ne-au invățat romantismul… https://www.youtube.com/watch?v=AA_YgeO2fzw Dacă ai amintiri și povești din Buftea Veche, impărtășește-le cu noi, scrie un text despre orice subiect, eventual cu foto, și trimite-l la adresa de mail bmajor2005@yahoo.com
Foarte tare articolul, si scris asa cu o oarecare nostalgie, mi-am adus aminte de copilarie. Vezi ca ti-am dat mail cu 2 poze vechi.
Ciresii………….eeehe….cirese amare.Ce stiau taranii de cirese amare……..le culegeam pe toate, pana cand intr-un an mi le-a confiscat un chelner tigan,un sarman care probabil e paznic de noapte acum.
”Seful” de la intrare era un om tare de treaba care se facea ca nu ne vede ca intram fara plata.Fata lui era cam de varsta noastra (generatie 81-83).Sa-i dea Dumnezeu sanatate(m-a luat si cu masina cand ploua torential desi nu ne cunostea decat din vedere).Un om de nota 11.
Acum …..baza e un jeg.Ce sa mai zicem de ”vilele” inghesuite sinistru pe care nu le cumpara nimeni.Apropos aveti idee cine a investit acolo?Ca cine a dat terenul orasului pe 2 lei stim cu totii.
In poza nr 16 se vad niste pini.Va mai aduceti aminte mirosul pinilor la 40 de grade ???Si a celor de pe drum(calul balan)………………………Brrrr ma trec fiorii……
cand piteam hainele in spate la protv si traversam garla, doar ca nu ne lasa sa intram si noi unde era bazinul ala in apa, ca eram prea mici… cand intram pe sub gardul ala… cand ne bateam cu sticle cu apa de la dusurile alea…
piscina asta de este acum e o mare porcarie.. exagerat de scumpta si ..nimic… astea frumuseti, nu parcurile de sunt facute acum 😉
m-a uns pe suflet articolul asta. mersi 😉
Baza a cumparato un cetatean pe nume Bogdan cu suma derizorie de 450000 de euro,pomana dar de asta este,iar Domnule 2012 nu Balalau a vandut baza sportiva pentru ca nu era a primariei,baza a apartinut BTT.Ce vremuri erau in baza?ce petreceri faceam acolo?cred ca nu exista oameni in Buftea sa nu aiba amintiri din Baza.Asa cum era bazinul ala rupt si fara plase si apa murdara parca nu mai conta,toti tinerii ne vedeam acolo,a fost o copilarie cum multi copii acum nu o mai au.Foarte frrumos articolul si felicitari ca ai reusit pentru cateva momente sa ne faci sa ne gandim la amintirile nemuritoare din Baza.Eram o gasca de vreo 25 de amici si ne vedeam aproape in fiecare zi la Baza,jucam tenis faceam gratare de multe ori ramaneam toata noaptea pe malul lacului si dadeam petreceri sub cerul liber,era superb.
Bravo.
Ce a fost nu o sa mai fie!
FELICITARI!!!!PRIN ACEST ARTICOL M-AI FACUT SA-MI ADUC AMINTE DE ACEL LOC SI CE FRUMOS ERA.PACAT CA NU MAI ESTE.ESTE BINE TOTUSI CA AVEM AMINTIRI.
Mulțumiri pentru aprecieri și aș vrea să vă rog să participați și voi la strangerea unor amintiri despre Buftea Veche, fie ele doar in scris.
Puteți scrie și voi articole despre amintiri legate de oraș, iar dacă aveți și poze vechi ar fi super. Sunt convins că exsită unii care dețin poze vechi din Buftea,
Căutați și voi in arhiva părinților, și nu contează dacă apar persoane, le putem cenzura dacă deranjează.
Eu am, de exemplu, ceva imagini video de la o petrecere de copii, din 87-88, in Buftea, când inregistrările video erau foarte rare. Cred că ar fi interesant să le pun pe aici, sunt câteva persoane care chiar ar fi entuziasmate să le vadă.
Super ideea articolului… si uite asa ne apuca nostalgia si spunem ca era mai bine pe vremea aia… ce de lume, ce de gratare, ce veselie, ce distractie… oare unde or fi disparut toate astea? in masini pe valea prahovei? la mare la manele?
Ehe, bine ca am cazut in melancolie.
Eu stateam in Studio si nu trecea saptamana sa nu trec lacul inot pana in Baza, de cel putin 3-4 ori pe saptamana. Mi-era mai usor asa, decat sa vin atat pe jos. Inotam si singura, daca nu venea nimeni, nu era problema.
Ce gaste de oameni sa lase in paragina un loc ca asta. N-aveam eu bani…
Felicitari pentru articol! Asta e atitudinea pe care mi-o doresc. Sunt de moda veche cei drept! Pacat de baza turistica, pacat de amintirile frumoase prinse sub fundatia noului cartier de vile.
Sunt atatea amintiri Expresule incat nici nu stiu cu ce sa incep.Sa incepem cu nationala echipei de caiac canoe care a stat o vara la baza in frunte cu Ivan Patachin,am invatat sa merg cu caiacul si era superb,in fiecare zi eram acolo si cand plecam acasa imi parea rau,nu stiam cum sa fac sa treaca mai repede timpul pentru a 2 zi.De multe ori nu aveam bani de intrare care costa 3 lei dar asta nu era o problema pentru ca intre baza si calul balan era un gard care avea o gaura pe sub pamant de circa 20 de cm,pe acolo bagam hainele si treceam de la calul balan inot pana la baza dupa care luam hainele si era ok,cand plecam o luam tot pe acolo pentru ca ma vedea nenea Marinica de la poarta si ma intreba pe unde am intrat.Odata imi aduc aminte am facut cu baietii in numar de vreo 20 broaste pane,am pus un lighean in bazin si le_am prins,eu nu am mancat pentru ca am vazut cum le_a preparat Doctoru adica Catalin Doia,am preferat sa mananc corcoduse si mere,dar nu mai conta eram toata gasca fericiti si ne simteam liberi,eram mult mai buni unii cu altii eram mai sinceri.Plecam in baza dimineata la 10 si ne gaseam cu totii acolo nu aveam timp sa ne plictisim,jucam tenis de picior pe trotuarul din fata casutelor langa scara de unde intrai in apa,puneam 3 bancute si jucam pana ne plictiseam,Sambata si Duminica nu era frumos pentru ca era aglomeratie de nu puteai nici sa respiri dar nu mai conta.Pentru mine si multi altii copilaria inseamna baza,Acum nu am mai fost prin baza de foarte mult timp pentru ca nici nu mai ai ce sa faci acolo,parca nu mai are farmec.Ar fi multe de spus Expresule dar ar trebuie sa stau si sa scriu cateva ore si poate altii se plictisesc sa citeasca amintirile mele.Apropos prin 93 eram cu prietena mea la plaja nu eram decat noi 2 pentru ca era Luni si era inchis in baza,apa era plina de purici dar muream de cald si am sarit odata,cei de la TVR 1 au venit sa faca un reportaj despre mizeria din apa si cand au vazut ca eu eram in apa au ramas masca,au venit la mine si mi_au luat interviu sa ma intrebe cum de am curaj sa intru in apa aceea murdara,le_am spus ca li se pare pentru ca apa este foarte curata au inceput sa rada si au plecat,seara surpriza la stiri,eu in rolul principal la eveniment si singurul actor din film,cand au vazut parintii fetei i_au interzis sa mai vorbeasca cu mine pentru ca ia trebuia sa fie la scoala la ora aia,cu alte cuvinte eram un om terminat dar sa rezolvat pana la urma si am scapat.Este cel mai bun articol bravo de 1000 de ori Expresule si felicitari,apropos vedeti ca nimeni nu a mai vorbit vulgar si toti au vorbit frumos despre acest articol?Doamne ajuta
Super articol Expresule !
[url]http://www.youtube.com/watch?v=nz-lHUP8_XU[/url]
[quote name=”Eugen Duta”]Felicitari pentru articol! Asta e atitudinea pe care mi-o doresc. Sunt de moda veche cei drept! Pacat de baza turistica, pacat de amintirile frumoase prinse sub fundatia noului cartier de vile.[/quote]
Pe blog cine iti scrie articolele? Ca vad ca acolo nu ai greseli gramaticale in proportia de aici.
si eu am amintiri foarte placute la baza…perioada 92-95…cind bani…fitzele…nu erau asa importante
pacat ce sa facut acolo…la criza care e acum…poate o cumpara primaria acum:))) ce a mai ramas din ea…cine stie…nu ar fi rau
super articol
domnilor va scrie un flamanzenar care a crescut pe malul lacului si mai ales la baza turistica.tot timpul anului eram acolo ,incepind din iarna cind faceam din bazin patinoar vara care incepea la 1 mai ora9 dimineata cind se deschidea baza turistica eram prezent acolo si apoi toaman cind intram si prindeam peste cu mana in fata bazinului.ce vremuri asa ceva nu o sa mai fie nici intr-o suta de ani sa dus .imi aduc aminte de casutele de lemn care erau intre baza turistica si calul balan unde veneau turisti si faceau treaba lor intelegeti voi si noi copii fiind ii urmaream prin spatele casutelor la geamuri sa vedem ce fac sau cind ne alergau paznici ca nu plateam biletul la baza turistica.minunatii nu gluma.de 1 mai si 23 augurt acele intreceri spaortive intre scolilile din buftea si acele concerte de muzica din aer liber ,ce sa va zic tot cei frumos nu tine o vesnicie asta este si sta este lumea in care traim.ne imprieteneam cu canoisti care faceau intrecere si antrenamente pe lacul nostru ce sa mai zic este o viata de povestit 😳