„Buftea, comuna model”, articol din 1939

In vremea aceea au fost publicate mai multe articole despre Buftea, pentru că era cu adevărat o localitate remarcabilă și înfloritoare, datorită familiei Știrbey. Din păcate în aproape toate e omis numele Știrbey din cauze politice. Nu putem să nu remarcăm că și acum, de 14 ani, conducerea orașului ignoră total acest nume.

Numele prințului Barbu Știrbey nu apare deloc, deși după toate dovezile istorice, el era cel care pusese Buftea pe hartă și inițiase cam tot ce se specifică în articol. Barbu Știrbey era atunci în exil, din cauza conflictului cu regele Carol al II-lea, care instaurase dictatura și cenzura presei era evidentă. Știrbey era văzut ca rivalul politic al regelui și era exclus din România, nu doar din viața publică.

Conform articolului, cu evindentă tentă propagandistă, Buftea era văzută ca o loc ideal pentru o plimbare a bucureștenilor. Iată un rezumat, al articolului, dar vă recomand să-l citiți pe îndelete.

• Gara mică și insalubră e și acum, dar atunci era peste linii, pe partea cu liceul, care era văzut ca o clădire monumentală atunci. E și acum, dar o ținem în paragină. Nu se specifică în articol că liceul era făcut de Știrbey.
• Multi copii trec peste linia ferată și acum pe Bd. Muncii, spre școală.
• Se remarcă numărul mare de cârciumi „care aduc boală și sărăcie”. Acum au fost înlocuite cu păcănelele. Tot boală și sărăcie.
• Pe atunci, 1939, centrul Buftei era la Monumentul Eroilor. Acum zona dintre monument și primărie e tristă rău.
• Noua biserică, sfințită în acel an, era mândria comunei. Nu se specifică faptul că era inițiată de Știrbey.
• Era remarcabil numărul de școli, față de alte localități. Școala primară (foto, actualul Palat al Copiilor și Elevilor), liceul B. Știrbey căruia nu i se spune numele, gimnaziul industrial cu elevi din satele vecine, un nou local in construcție, și o școală de gospodărie pentru femei. Toate construite de familia Știrbey.
• Buftea avea dispensare, fabrici, dar și un frumos ateneu popular. Cel mai probabil e vorba de actualul Centru Cultural, foto lângă biserică.
• 4000 locuitori avea atunci comuna Buftea. Primăria dăduse dispoziție să se folosească garduri tip, iar locuințele insalubre să fie desființate. Este lăudat primarul de atunci, căpitanul Dumitru Bodun, și prefectul generalul Dombrovski.
• Se remarcă lacul Flămânzeni, ca o bijuterie, și pădurea din apropiere potrivită plimbărilor pentru bucureșteni. Asta zicem noi aici de ani de zile. Din păcate, acum lacul e paragină.
• Se dorea construirea unei grădini publice, a unui abator, serviciu de pompieri și un mausoleu al eroilor. Monumentul Eroilor se voia mutat in curtea bisericii, dar asta s-a întâmplat mult mai târziu după 30 de ani.

Articolul se încheie cu elogierea actualilor conducători și o săgeată la adresa lui Stribey. „Avem aici un bun început, cu roade la fiecare pas, spre deosebire de vechii cârmuitori, din trecut, care nu s-au consacrat cum s-ar fi cuvenit binelui orașului”

Ca dovadă a propagandei politice de atunci, vine și acest articol din Neamul Românesc, 1938, cu ocazia donării de către Prefectură a clădirii actulului Centru Cultural, unde avea să se inaugureze căminul pentru „Straja Țării”.

Straja Țării a fost o organizație paramilitară, obligatorie pentru tineret, creată de regele Carol al II-lea în anul 1934 și transformată oficial în instituție națională prin decret în 1935. A funcționat până în 1940, odată cu abdicarea regelui și prăbușirea regimului carlist.

Cu acea ocazie a fost și o defilare.

Expresul de Buftea duce mai departe spiritul, atitudinea, exprimarea liberă și lupta pentru adevăr în Buftea, chiar dacă nu ne numim jurnaliști. Susții Expresul să evolueze, susții comunitatea! Vezi cum ne poți susține aici… https://www.patreon.com/ExpresuldeBuftea