Date oficiale recensământ. Populația orașului Buftea scade semnificativ și surprinzător!

Misiunea oricărui oraș ar trebui să fie dezvoltarea sa, ceea ce înseamnă, în primul rând creșterea populației. Nu există dezvoltare fără noi rezidenți. În timp ce toate celelalte localități importante din Ilfov cresc de la an la an semnificativ ca număr de populație rezidentă, Buftea scade și asta chiar e o surpriză.

Dacă privim tabelele de jos observăm că doar două localități din Ilfov mai au o scădere asemănătoare, Jilava și Vidra, două comune cunoscute exclusiv prin penitenciarul, respectiv groapa de gunoi și poluarea masivă. În aceste cazuri, scăderea populației rezidențiale e de înțeles. Doar comunele cele mai mici din Ilfov, unde efectiv nu ai ce să faci, situate departe de capitală, Nuci și Dărăști, mai au o scădere asemănătoare cu a noastră.

Populația a crescut la nivel de județ Ilfov de la 388 738 în 2011, la 542 686 în 2021.

Dar totuși de ce scade numărul de bufteni?

La recensământul din 2002 eram cam tot așa, 20350. În 2011 am crescut la 22178, pentru ca acum să ne întoarcemla 20577. Am bătut pasul pe loc de 20 de ani, cum nicio localitate din Ilfov nu a făcut-o.

Restul localităților, și mai ales orașele ilfovene, au crescut mult, unele exagerat, cum ar fi Chiajna, Popești-leordeni, Bragadiru, Berceni. Sigur că nu dorim o creștere necontrolată sau dezorganizată ca în astfel de cazuri, dar o astfel de scădere e alarmantă. Cauzele sunt:

1. Populația îmbătrânită – Spre deosebire de alții, Buftea nu s-a dezvoltat nici anterior recensământului din 2011 cu care facem comparația, astfel că nu s-a mutat la noi populație tânără, iar anii au trecut. Doi ani de pandemie probabil au dus și la mai multe decese.
2. Nu s-a dezvoltat niciun ansamblu rezidențial în acest timp. Incredibil pentru un oraș care se vrea evoluat. Din 2012 primarul nu a permis dezvoltarea rezidențială, ci abia în ultimul timp a început să construiască doar el, un ansamblu rezidențial în Flămânzeni.
3. Puținii oameni noi care s-au mutat din București în Buftea, mai ales în cartierul primarului, nu și-au declarat reședința aici, nu și-au făcut buletine de Buftea. Pentru că nu au motive să-și facă, nu sunt integrați în comunitate, nu sunt atrași de comunitate, nu le oferă nimic comunitatea. Dacă nu au rezidența oficială în Buftea, nu intră în astfel de statistici, dar acesta nu e un caz tipic pentru Buftea. Cu siguranță în celelalte localități e un fenomen mult mai mare.
4. Mulți tineri au emigrat. Fie în Europa, fie în București. Am vreo 100 de prieteni care au părăsit Buftea definitiv. Motivele le intuim ușor. Primăria nu a reușit de 10 ani să ofere o alternativă serioasă pentru ei, nu a atras investitori care să ofere locuri de muncă serioase, Cartierul pentru Tineri fiind un eșec.
5. Lipsa unei strategii de dezvoltare a orasului, lipsa de predictibilitate, lipsa unei viziuni. Cum convingi oamenii să stea în Buftea? Să nu o părăsească?

Nimeni nu vrea o aglomerare inutilă și haotică, dar Buftea dispune de terenuri uriașe la periferie, ar avea loc să se dezvolte, dacă primarul ar vrea. Însă el dezvoltă încet și sigur, doar cartierul său. Oferta de locuințe fiind mică, el ține prețul sus, și nu mulți își permit. Mulți tineri bufteni s-au mutat la casă în Crevedia, că sunt mult mai ieftine.

Crevedia a crescut la 8811 persoane, de la 7750 acum 10 ani.

Recensământul Populației și Locuințelor, 2021 – date provizorii pentru județul Ilfov

• Totuși, la nivel de Ilfov, vârsta medie a populației rezidente este de 38,6 ani, situând județul pe locul 1 cu cea mai mică vârstă medie din țară.
• S-au declarat români 431,6 mii persoane (96,9%). Populația de etnie romă (9,2 mii persoane) reprezintă 2,1% din totalul populației. Si-au declarat etnia turcă 0,7 mii persoane (0,2%), etnia maghiară 0,4 mii persoane (0,1%) și alte etnii 3,4 mii persoane (0,7%).
• 94,4% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 1,6% de religie romano-catolică, 0,8% atei, 0,7% fără religie și 2,5% alte religii.
• Din totalul populației rezidente a județului Ilfov, 38,0% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 36,8% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 25,2% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Ilfov se situează pe locul 2 în ierarhia judeţelor, după Municipiul București.
• 53,5% din populația rezidentă a județului Ilfov (290,3 mii persoane) este reprezentată de populația activă1 aceasta fiind compusă din 283,5 mii persoane ocupate și din 6,8 mii șomeri. Restul de 46,5% din populația județului o reprezintă populația inactivă care cuprinde 252,3 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă o treime (33,0%), iar elevii și studenții peste două cincimi (42,6%).