Suişuri şi coborâşuri la Rânca

 

Prima urcare, cea de recunoastere si imediat primele impresii: „Greu traseul, fac urcarile cronometrate si vedem!”. Prima cronometrata… „Bate ceva, schimba repede!”, a doua cronometrata… „Nu stiu, parca bate mai rau”. Stupoare…  la prima cursa din concurs, abandon ….”Ce are? De ce nu urca?… Incercam repede ceva… NU! NU! … NU MAI URCA, strangem aducem motorul de rezerva din Ranca si le schimbam pana maine sa ne mai ramana timp de verificari.”

 

 

Prima zi de concurs dintre cele doua de la Ranca si echipa avea deja o infrangere, dar pentru ei nu se incheiasera cursele, mai erau duminica inca doua, din care trebuia terminata macar una. Au coborat masina in parcarea speciala din Novaci, au adus motorul de rezerva din Ranca, au mai chemat de la Bucuresti intariri…….IWA , CRISTI, CORBU…. si s-au pus pe lucru. De la cinci dupamiaza pana la patru dimineata, au schimbat motoarele si sambata de la zece pana la trei au lucrat iarasi pentru verificari. Saisprezece ore de munca dupa cele ale cursei sunt destule pentru orcine sa cada fizic, dar pentru ei nu a fost decat unul din momentele de implinire a visului.

 

Duminica…. ziua decisiva si toata lumea asteapta traseul de recunoaster… ”A mers bine. Fac prima cronometrata si vedem”. Prima cursa cronometrata dezvaluie un succes… „Fac ambele urcari ale cursei”. Dupa ambele urcari, terminate fara probleme, toti au rasuflat usurati si mai mult decat fericiti. Munca, daruirea, vointa, toate arata ca si fara multi bani visele se implinesc. Bafta multa, TALAȘ!