Scurt istoric al țiganilor in Buftea

In Buftea avem o comunitate insemnată de țigani, care se imparte in două locuri, in Buciumeni și in așa-zisa Țigănie, de lângă domeniul Știrbey. Buftenii știu că familia Știrbey i-ar fi adus in Buftea. Adevărul e un pic altfel și il găsim in cartea lui Constantin Constantinescu – Prințul Barbu Alexandru Știrbey in istorie, de unde o să citez mai jos … Sursa inițială a informației ar fi Prof. Ionescu C.Ion – O monografie a Buftei – 1967 (oare o mai exista undeva in această monografie?)

 
Până in aul 1845 cea mai mare parte a teritoriul Buftei era stăpânit de Mănăstirea Radu-Vodă din București. La 13 martie 1845 are loc un schimb de moșii intre mănăstire și marele vornic Barbu C. Stirbey, teritoriul de la Buftea-Flămânzeni intrând sub stăpânirea acestuia. De aici, sub familia Stirbey, Buftea s-a dezvoltat enorm și practic datorăm totul lor, astfel că am putea spune că respectiva dată e cea a apariției localității. Am putea face o sărbătoare din asta, Ziua Buftei, in fiecare an, pe 13 martie.
 .
Satul Buciumeni era pe moșia stolnicului Constantin Nenciulescu care, in prima jumătate a secolului 18 (inainte de 1750), a adus aici țigani robi, ca mână de lucru. Deci, pentru prima oară țiganii au fost aduși in Buftea de stolnic, cu aproape 100 de ani inainte de Stirbey.
 .
In anul 1785, stolnicul costruiește in Buciumeni o biserică de zid in curtea palatului său, pe care il va construi 2 ani mai târziu, in 1787. Biserica (foto jos), un simbol al orașului, se păstrează și in zilele noastre, dar palatul in care funcționa școala generală a fost distrus de un incendiu 1991. In vara anului 1996 a fost terminată și inaugurată o nouă școală in Buciumeni, in același loc.
biserica_buciumeni
Pe harta comunei Bucoveni, in 1902, căci așa se numea Buftea atunci, se observă că lângă reședința prințului Stirbey nu se afla nicio locuință. Cu timpul, acesta a atras o parte din țiganii din Buciumeni (foto jos 1935), pentru cele două fabrici ale sale din zonă, Fabrica de Conserve (construita in 1870) și Fabrica de vată (1902). Aceștia și-au construit locuințele, cu sprijinul proprietarului, pe latura de est a parcului, in cartierul care avea să se numească mai târziu “Steaua Roșie”, Țigănia, cum il știm cu toții, pe Strada 23 August.
.
An 1935
.
Acesta nu e un articol cu tentă rasistă, așa că sper să nu apară reacții nepotrivite. Altfel, caut să cumpăr, cele două cărți de mai jos. Ofer 30 de lei/bucata in stare bună.
.
  
]]>