Scurt istoric al țiganilor in Buftea
In Buftea avem o comunitate insemnată de țigani, care se imparte in două locuri, in Buciumeni și in așa-zisa Țigănie, de lângă domeniul Știrbey. Buftenii știu că familia Știrbey i-ar fi adus in Buftea. Adevărul e un pic altfel și il găsim in cartea lui Constantin Constantinescu – Prințul Barbu Alexandru Știrbey in istorie, de unde o să citez mai jos … Sursa inițială a informației ar fi Prof. Ionescu C.Ion – O monografie a Buftei – 1967 (oare o mai exista undeva in această monografie?)
Până in aul 1845 cea mai mare parte a teritoriul Buftei era stăpânit de Mănăstirea Radu-Vodă din București. La 13 martie 1845 are loc un schimb de moșii intre mănăstire și marele vornic Barbu C. Stirbey, teritoriul de la Buftea-Flămânzeni intrând sub stăpânirea acestuia. De aici, sub familia Stirbey, Buftea s-a dezvoltat enorm și practic datorăm totul lor, astfel că am putea spune că respectiva dată e cea a apariției localității. Am putea face o sărbătoare din asta, Ziua Buftei, in fiecare an, pe 13 martie.
.
Satul Buciumeni era pe moșia stolnicului Constantin Nenciulescu care, in prima jumătate a secolului 18 (inainte de 1750), a adus aici țigani robi, ca mână de lucru. Deci, pentru prima oară țiganii au fost aduși in Buftea de stolnic, cu aproape 100 de ani inainte de Stirbey.
.
In anul 1785, stolnicul costruiește in Buciumeni o biserică de zid in curtea palatului său, pe care il va construi 2 ani mai târziu, in 1787. Biserica (foto jos), un simbol al orașului, se păstrează și in zilele noastre, dar palatul in care funcționa școala generală a fost distrus de un incendiu 1991. In vara anului 1996 a fost terminată și inaugurată o nouă școală in Buciumeni, in același loc.
Pe harta comunei Bucoveni, in 1902, căci așa se numea Buftea atunci, se observă că lângă reședința prințului Stirbey nu se afla nicio locuință. Cu timpul, acesta a atras o parte din țiganii din Buciumeni (foto jos 1935), pentru cele două fabrici ale sale din zonă, Fabrica de Conserve (construita in 1870) și Fabrica de vată (1902). Aceștia și-au construit locuințele, cu sprijinul proprietarului, pe latura de est a parcului, in cartierul care avea să se numească mai târziu „Steaua Roșie”, Țigănia, cum il știm cu toții, pe Strada 23 August.
.
.
Acesta nu e un articol cu tentă rasistă, așa că sper să nu apară reacții nepotrivite. Altfel, caut să cumpăr, cele două cărți de mai jos. Ofer 30 de lei/bucata in stare bună.
.
„Buftea Pagini de Istorie” este scrisa de domnul Mercan? Imi aduc aminte ca avea materialul pregatit si partidul nu dadea aprobare pentru tipar din cauza ca nu avea si un text despre tovarasul iubit.
Pana la urma domnul Mercan a acceptat si introducerea textului despre partid si apoi la cateva luni a venit revolutia.
Constantin Constantinescu , fost Vacaru, si-a schimbat numele.