Primul ziar din Buftea, prima conducere a orașului. Ce făceau buftenii în decembrie 89.

Apărută la câteva zile de la căderea comunismului, Gazeta de Buftea ne arată starea de spirit locală din acele zile. Ca în toată Romania, revoluția din decembrie 1989 a produs un șoc și la Buftea. Nu am avut vreo revoluție în Buftea, dar orașul a trăit la maxim acele tensini, pentru că era cea mai importantă localitate din Ilfov, cu multe fabrici și instituții, un loc unde muncitorii și elitele comuniștilor

Prima conducere a orașului a fost Consiliul Orășenesc al Frontului Salvării Naționale, compus din următorii: Bolboașe Pepino-Alberto, Tudose Gheorghe, Corbeanu Ion, Olteanu Gheorghe, Anton Silviu, Brînzan Emilian, Fera Păstorel.

Corbeanu Ion a devenit primul primar al Buftei libere, dar cu un mandat scurt de 2 ani, după care a revenit fostul primar comunist, Nicolae Rovinaru. Corbeanu Ion a dispărut în anonimat. Dacă nu mă înșel, dânsul era avocat, la fel și Brînzan Emilian, care a devenit chiar senator PNL în anii 90. Fera Păstorel, probabil medic veterinar, a lucrat mulți ani la Direcția Sanitar Veterinară și a fost consilier local în mandatul 2012-2016. Anton Silviu era muzician, cred că și inginer, toboșar într-o formație locală, Silex, dar și în cunoscuta trupă Parlament. A emigrat în Canda după anii 90. Tudose Gheorghe era strungar la Studio, și a trecut în neființă acum câțiva ani.

Dacă aveți detalii și despre ceilalți membri ai FSN, împărtășiți-le cu noi în comentarii. Păreau adevărați emanați ai revoluției, fără ghilimelele iliesciene. „Neaveniți”, cum ne zice nouă actualul primar.

Găsim și numele primilor deponenți la CEC în contul Libertatea, probabil buftenii cu bani, printre ei aflându-se doi preoți și un judecător. Pe o pagină întreagă, un buftean povestește aventura sa în zilele Revoluției, inclusiv ce făcea primarul de atunci, Nicolae Rovinaru, revenit la cârmă ulterior, iar pe prima pagină e o poză de la prima manifestație locală, din fața Casei de Cultură.

Primii jurnaliși (și singurii) ai orașului erau mai degrabă poeți, după versurile și metaforele folosite în abundență.

Nucleul fondator al Gazetei de Buftea: Mihai Cetină, Sergiu Comărniceanu, Dumitru Drăgan, Mihai Teclu. Sediul era în Casa de Cultură, de pe actualul bulevard Mihai Eminescu, fost R.S.R, după 90 devenit pentru scurtă vreme, Bulevardul Romania Liberă.

Mihai Cetină, probabil tatăl cunoscutului fiu al orașului, Cetinaș, a emigrat în Austria și s-a judecat până în pânzele albe cu statul român pentru un teren din Buftea. Sergiu Comărniceanu este artist și apare cu o caricatură, iar Dumitru Drăgan, poet, a fost directorul Casei de Cultură. În gazetă, mai semnează scriitorul Iosif Lupulescu, tatăl multiplului campion național la șah, bufteanul Constantin Lupulescu, profesorul Nicolae Șerpe, dar și muncitorii George Stan și Mircea Dragomir, cu niște versuri excelente.

Chiar părea un ziar făcut de elitele locale, pe care l-au intitulat „Tribună cultural-cetățenească a urbei Buftea”. A apărut imediat după revoluție, pe 5 ianuarie, și costa 50 de bani. Nu-mi aduc aminte câte numere a avut, dar nu cred că prea multe. Pe ultima pagină sunt amintiți, probabil finanțatorii… „oameni de bine față de tipăritura noastră: Emil Coban, Florin Chiriac, Remus Deța, Gheorghe Slave”.

Dacă aveți materiale de arhivă despre Buftea, vă rugăm să ne scrieți la contact@expresuldebuftea.ro sau telefon 0726137500. Trebuie să nu ne pierdem istoria locală.

Expresul de Buftea duce mai departe spiritul, atitudinea, exprimarea liberă și lupta pentru adevăr în Buftea, chiar dacă nu ne numim jurnaliști. Susții Expresul să evolueze, susții comunitatea! Vezi cum ne poți susține aici… https://www.patreon.com/ExpresuldeBuftea