Cum m-am lăsat de comerț in Buftea

Incă de când lucram la Comnord, inainte de 2008, mă gândeam la o mică afacere, in comunitatea locală, in domeniul alimentar, cum văzusem pe afară, in Italia și Franța. Curat, cu mîncare simplă, rapidă, proaspătă. Văzusem pe acolo cum in pauza de masă, oamenii mâncau ceva rapid și sănătos, sau iși luau la pachet seara, in drum spre casă, fără să stea la cozi in magazine, fără să bage bani in buzunarele unor mari firme.

Ar fi fost mai potrivit să deschid așa ceva in București, dar eram prea injectat cu patriotism local și visam la o comuntiate locală care să susțină afacerile din Buftea, să ne cheltuim banii aici, să beneficiem tot noi de ei, nu alții străini. Nu avem insă această mentalitate.

Prima deschidere

Am inceput la Mănânci Pe Fugă cu ideea de a face supe și mâncăruri rapid gătite, in fața clienților, dar am decis să punem in meniu și shaorma, să atragem clienți, căci nu era vreo șaormărie decentă in Buftea. Ne-a ieșit atât de bine șaorma, că am rămas doar cu ea până la urmă.

Am inceput in 2010, in doi, cu foarte puțini bani, crezând că mă pricep la așa ceva, dar a trecut mult timp și n-am câștigat prea mult, până am invățat ce trebuie despre afacerea asta. Am ales spațiul de la parterul blocului de lângă primărie, deși ce mai fusese acolo nu mersese deloc, oamenii spunând că nu e vad. Chiar nu era cine știe ce, dar erau speranțe dacă făceai ceva ca lumea:

• – era primăria vizavi, intrarea publicului din lateral aducând multă lumea in fața noastră
• – angajații primăriei chiar mâncau de la noi, mai ales că eu nu eram așa cunoscut, iar ei puteau pe atunci să iasă când doreau din primărie
• – la ANAF venea multă lume, erau incă cozi mari in unele zile, lumea stând ore in șir să-și plăteasc taxele, căci așa era pe vrema aia
• – lângă noi era casa de schimb valutar, unde oamenii intrau continuu, buftenii schimbând valută la greu pe vremea aia
• – in oraș incă mergeau binișor multe firme mari și părea că incepe să se dezvolte câte ceva (erau planuri pentru mai multe ansambluri rezidentiale)

Plăteam 450 de euro chirie pentru 16 metri pătrați. 28 de euro/mp!!! Probabil cea mai mare chirie pe metru pătrat din Buftea, probabil peste chiria multor spații decente din Centrul Vechi. După 3 ani, proprietarul spațiului dorea să-mi mai mărească chiria, așa că am indrăznit să fac un pas important, că acolo eram limitat pentru ce voiam eu… M-am mutat in spațiul mare din clădirea Meșteșugarul, după colț, lângă Vodafone.

Cel mai mult m-a incântat faptul că oamenii aveu curaj să dea și copiilor shaorma mea. O făceam fără grăsimi și chimicale, zilnic din carne proaspătă, pe care o marinam peste noapte. Și nu numai prietenii care mă cunoșteau, ci mulți alții care s-au convins că fac totul perfect. Aveam pe lângă shaorma, și găteală și rotisor.

A doua deschidere

Din cauza unor neințelegeri cu cei de la Meșteșugarul, m-am intors inapoi lângă pimărie, după un an, bucurându-mă că mi-a lăsat proprietarul 50 de euro la chirie. Pe moment a fost o decizie bună, mai ales că spațiul nu mai necesita investiții, dar pe termen lung, a fost o (altă) decizie proastă, din motivele pe care o să le spun mai jos, motive care m-au determinat să-mi iau gândul de la comerț in acest oraș, cel puțin deocamdată, mai ales că nu am bani pentru a investi in ceva măreț.

• 1. Vânzările la shaorma au crescut iar aici, dar am renunțat la alte găteli, căci nu avem spațiu pentru așa ceva in cei 16 metri și clienții nu aveau unde să mănânce

• 2. Intrarea publicului din Primărie a fost inchisă, chiar ușa laterală, care practic imi aducea clienți in fața magazinului. S-a simțit imediat o scădere a vânzărilor, dar am crezut că o vor deschide din nou. A rămas așa și nu știu nici acum motivul inchiderii, deși bănuiesc că e ilegal să ai o singură (!!!) cale de evacuare in caz de pericol, o usă de 1 metru lățime, in ditamai primăria.

• 3. Au montat niște stâlpișori pe stradă, să nu se mai parcheze in fața primăriei. E ilegal să pui obstacole pe carosabil, dar n-am zis nimic. Știți cum e… n-ai parcare in fața prăvăliei, adio!

• 4. In aprilie 2016 a inceput reabilitarea termică a blocului meu, spatele lui fiind terminat imediat, in 2 luni. In iulie au montat schela peste prăvălia mea și de atunci acolo a rămas, de 8 luni. Vânzările mi-au scăzut dramatic. Trotarul a fost blocat, nimeni nu mă mai vedea, iar cei care știau de mine, nu aveau chef să cumpere mâncare de sub schelă, practic un șopron din care se scutura moloz. Termenul de finalizare afișat pe panou era 21 octombrie, dar fiind depășit am depuos o cerere la primărie, in care solicitam termenul de finalizare. Mi-au răspuns că e 31 decembrie 2016.

• 5. Mi-am dat seama că dacă nu au terminat in decembrie, e exclus să lucreze in ianuarie și februarie, iar eu urma să plătesc chiria cu bani de acasă in lunile alea. Nu mergea. E jumatea lui martie și schela e acolo, iar vecinii se bucurau că inchid, fiind siguri că din cauza mea nu vor să ia schela de acolo.

• 6. Mi-a expirat contractul, iar proprietarul nu a vrut să mai negocieze deloc prețul, ba ar fi vrut mai mult, că acum blocul va fi reabilitat, va arăta frumos. Nu a vrut nici să mă ajute, să-mi scadă 1% din chirie măcar pe timpul cât mai e schela aia acolo. Mi-a zis sincer, că o să facă el shaormărie acolo. Nu-i port pică, omul e afacerist, investitor, nu muncitor, ca mine. Profită de vadul făcut de mine, că așa e in tenis!. Ii urez baftă! Ca la pește…

• 7. Avem toate actele la zi când am inchis, nu imi permiteam să funcționez fără vreun document, in condițiile in care eu eram in meciuri mari cu toți politicienii locali și funcționam in fața primăriei, expus, intr-un domeniu atât de sensibil ca alimentația. Iar toate actele la zi costă foarte mult. Apropo de asta, in 7 ani, nu am simțit decât o singură dată că mi s-a trimis un control comandat de cineva. Camuflat intr-o reclamație la DSP a unei pesoane fizice, pe motiv că… aveam o bucățică de tavan afumat, unde aveam grătarul. Știu și de la cine. Cineva din anturajul primarului, supărat că săpam după combinațiile lor din oraș. In rest, nu am avut probleme cu inspectorii DSP sau DSV, care mi-au dat de ințeles, că după căderea guvernului tehnocrat, politicul le va trasa directive. Nu era fair-play

• 8. La aceste costuri mari cu actele la zi  (teste de sanitatie, dezinseztie, teste de apa, teste de produs, analizele angajatilor, care se fac o dată la 3-6 luni, pe lângă autoritazii și contracte obligatorii), s-au adăugat și taxele, pentru că nu-mi permiteam să nu bat pe casă, mai ales că am intrat in politică, contra tuturor din oraș. Am plătit taxe și impozite aproape 100 milioane lei vechi pe 2016. E prea mult pentru o afacere așa de mică! Mai mult, actualul guvern nu dă semne că va incuraja afacerile mici.

• 9. Pentru că făceam totul proaspăt, preparatele pregătindu-le acolo, nu le luam congelate, aveam costuri de producție ridicate, dar nu puteam pune și un preț de vânzare pe măsură, căci nu permite piața din Buftea. Aia din Pipera sau Centrul Vechi, da. Deci pur și simplu conceptul meu nu se potrivea aici, iar să fac din semipreparate congelate, cum fac aproape toti, nu imi producea nicio plăcere.

• 10. Brusc, angajatii primariei nu mai cumparau de la mine de cand am ales sa ma implic in politica si sa ii fac opozitie aprigă primarului. Cred ca oamenii ori nu ma mai plac pe mine, ori se feresc sa mai fie vazuti la mine, si cred ca nici nu mai au voie sa paraseasca incinta. Nu-i condamn, m-am imprietenit cu mulți dintre ei, intram in contact cu mulți bufteni, mai ales că eram permanent aici, in stradă, iar asta nu avea cum să-i convină primarului, care mă avea sub geam.

• 12. Orasul nu se dezvolta, parca e tot mai trist si pustiu. Nu apar firme noi, nu sunt investiții, nu ansambluri rezidențiale, nu locuri de muncă. Noi ne axam pe masa de pranz, nu pe cea de seara, caci seara nu era trafic deloc aici, iar in oras nu mai sunt multe firme cu angajati care sa aiba nevoie de pranz. Nu e curios că in Buftea nu apar proiecte mari, investiții, ansambluri rezidențiale? Alte comune din Ilfov, aflate intotdeauna in urma naostră, ne-au depășit clar. Corbeanca, Voluntari, Popești-Leordeni, Chiajna, și-au dublat sau triplat numărul de locuitori și firme in ultimii ani.

• 13. A apărut și concurenta serioasă, iar in conditiile de mai sus e imposibil de continuat. Nu din cauza concurenței am inchis, cum zic unii, nu poți fi atât de prost să inchizi in aceeași lună când deschide concurența. Apariția ei poate fi benefică, te poate motiva și iți poate deschide noi perspective. Aveam informații că se va deschide un fast food și in noua piață, in spațiile comerciale de jos, care vor fi date probabil apropiaților primarului. Cum să concurezi, eu care plătesc 2000 lei chirie cu cineva care păltește de 5 ori mai puțin și are și vadul asigurat?

A mers bine, 6 ani. Dar in conditiile astea și cu implicarea mea in politica, nu aș mai risca să investesc intr-o așa afacere in Buftea. Pur și simplu nu se potrivește cu politica asta locala, la care deocamdată nu renunț, că imi pasă prea mult de comunitatea asta. Pare o conspirație mondială la adresa mea, n-am vrut să deschid subiectul, dar asta e realitatea și mulți știți despre ce vorbesc.

.

.

Ce voi face in continaure?

Inainte să scriu articolul ăsta eram convins că nu vreau să mai aud de așa afacere, dar răsfoind pozele de pe Mănânci Pe Fugă,  m-a apucat un dor, și cred că era rost de succes, după reacțiile de pe acolo. Așa că, intr-o Buftea mai bună, o să revin.

Până atunci, singurul opozant al baronului local, care controlează tot, unde se poate angaja in Buftea? Cine il primește, cine să se riște să se pună rău cu bosul? Nimeni, credeți-mă, are tentacule peste tot. Vă inchipuiți cum toți apropiații imi zic că sunt un bou și că trebuie să mă las de prostiile astea, că am numai de pierdut? M-am chinut 7 ani, am muncit enorm, dar am pierdut. Intreg anul 2016 a fost dezastru pentru mine! Totuși incă mai sper că perseverența, implicarea, munca și cinstea nu au cum să nu dea rezultate bune cândva! Am acumulat un capital de incredere in orasul asta, nu are cum sa nu imi fie de folos.

Așa că m-am angajat la firma mamei, firmă veche de contabilitate, dar mai avem nevoie de clienți. Eu am terminat contabilitatea la ASE, dar nu experiență, insă mama e expert contabil, cu experiență mare, și avem firmă serioasă. Dacă aveți nevoie… 0724 679 772 . De asemenea, intenționez să relansez mica afacere cu inchiriere schele și popi metalici… 0726 137 500.

Voi susține in continuare afacerile locale și voi incerca să conving buftenii cât de mult inseamnă să cumpărăm local. E benefic pentru comunitate, pentru bugetul local, pentru noi inșine. M-am săturat să tot aud „nu cumpăr de la ăla, de ce să-i fac curul mare?” Am deschis un grup pe Facebook, Afaceri și anunțuri locale, unde vă invit să vă inscrieți să susținem afacerile locale. Mi-ar plăcea să văd cum susține și primăria afacerile locale, dar nu doar pe cele ale apropiaților primarului. Ii ințeleg insă și pe afaceriștii locali, care știu că dacă nu sunt cu el, sunt in aer. Eu așa am fost.

In final, vă las câteva amintiri fotografice de la Mănânci Pe Fugă, să nu uitați că mă pricep, când o să mă bată gândul să deschid iar așa ceva.

FOTO Găteală de vânzare

FOTO Supe, ciorbe și fierturi

.

.

]]>