VIDEO REPORTAJ Cum se degradeaza lacurile Bucurestiului, dupa 20 de ani de nepasare a administratiei locale

Site-ul hotnews.ro publică un amplu și foarte interesant articol depsre salba de lacuri amenajate de pe râul Colentina, salbă care incepe cu lacul Buftea și apoi Buciumeni.

Noi am mai adus vorba in ultimul timp pe site despre potențialul turistic al lacurilor buftene și despre posibilitatea ca noul primar să ajute ca ele să fie (re)date buftenilor.
Articolul este destul de mare, dar vă recomand să-l citiți pe tot, deși nu se referă strict la Buftea și sper să-l vadă și domnul primar, să știe cam ce are de făcut, pentru că a promis in campania electorală că se va ocupa de lacurile noastre, care se afla in administrarea Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea Apelor Romane.

Eu vă fac in cele ce urmează un conspect, cu cele mai interesante chestii scrise acolo:

 

Istoria salbei de lacuri Colentina

Problema amenajarii raului Colentina si a asanarii mlastinilor din jur sau s-a pus pentru prima oara la inceputul secolului XX. Acestea reprezentau in primul rand un focar de infectie pentru oras, situate in calea vinturilor dominante ce bat spre oras, deziderat estetic si de loisire, dupa cum scriu Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche in cartea  Probleme Edilitare Bucurestene.

In 1910/1912 se dau primele legi pentru asanarea lacului Herastrau, fara urmari notabile insa. In 1923 incepe  amenajarea de plaje cu echipamente pentru bai de soare si helioterapie pe unele lacuri. In 1926, primaria infiinteaza Comisia pentru asanarea vaii Colentinei, iar aceasta propune 3 variante: restringerea luciului de apa, cresterea lui si o varianta intermediara. Se alege cea din urma, dar pentru a fi pusa in practica era nevoie de un debit mai mare decat avea raul.

In 1933 incep lucrarile pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea si a lacului Herastrau, lucrari finalizate in 1936. Lucrarile au fost foarte ample doar in cazul Herastraului deplasandu-se 1.500.000 mc pamint. In 1936 pentru a compensa debitul Colentinei se demareaza lucrarile la barajul Bilciuresti (pe Ialomita) si canalul de aductiune Ghimpati. In acelasi an incepe amnajarea lacurilor Floreasca si Baneasa. In 1970 se termina de amenajat toata salba de lacuri Colentina, asa cum o vedem in zilele noastre.

 

De ce lacurile sunt murdare?

Salba de lacuri Colentina are 9 lacuri pe teritoriul administrativ al Bucurestiului: Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti si Pantelimon I. Primele 6 se afla in administrarea Primariei Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement, iar celelalte trei se afla in administrarea Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea Apelor Romane. Potrivit legii, administratorii lacurilor si drumurilor trebuie sa se ocupe de intretinerea, reabilitarea lor si valorificarea potentialului.

Chiar daca nu s-au facut lucrari de amenajare, nici macar un drum minimal de acces in jurul lacului, iar ceea ce s-a realizat in perioada comunista, s-a degradat, cele 6 lacuri administrate de ALPAB sunt curatate. Nu acelasi lucru se poate spune si de Plumbuita, Fundeni si Pantelimon 1, ape in administrarea SGA Ilfov Bucuresti. Atat luciul apei cat si malul sunt pline de gunoaie. Apele Romane dau vina pe oamenii care locuiesc in zona, nexplicand insa de ce nu isi fac treaba.

 

Cine trebuie sa intretina drumurile din jurul lacurilor?

Constructia drumului din jurul salbei de lacuri Colentina a inceput imediat dupa dragarea lacurilor, intre anii 1930-1940, si a fost continuata in perioada comunista. In acest moment, 25 la suta din drumul din jurul lacurilor este blocat de diverse proprietati, 56,5% este doar un acces pietonal – uneori o  poteca – iar pe 18,5 % se permite atat acces pietonal cat si acces auto. Administratia locala nu a continuat dupa 1989 acest proiect. Nici macar nu a intretinut ceea ce se realizase, cu exeptia Primariei Sectorului 1 care a modernizat de curand o mare parte dintre aceste drumuri, in zona aflandu-se locuinte de lux.

 

De ce malurile lacurilor nu s-au amenajat si sunt lasate in paragina?

In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat indicatorii economici pentru un proiect de reabilitare a salbei de lacuri Colentina, curatarea zonelor adiacente si introducere acestora intr-un circuit turistic.  Proiectul, in valoare de circa 33 milioane de euro, ar fi trebuit finantat in proportie de 85 la suta din fonduri europene. Cu un an inainte, in 2006, Primaria Capitalei a cerut Guvernului sa-i transfere in patrimoniu si cele 3 lacuri aflate la Apele Romane pentru a putea realiza un proiect unitar de amenajare. O data cu schimbarea primarului general, in 2008, acest proiect a fost dat uitarii desi a fost singurul, din ultimii 20 de ani, care a tratat in ansamblu salba de lacuri Colentina.

In 2010, Primaria Capitalei a venit cu un nou proiect, amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei si zona adiacenta lor. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro.

Primaria sectorului 2 in parteneriat cu Primaria sectorului 1 are si ea un proiect de amenajare a salbei de lacuri Colentina, proiect care prevede construirea unei telegondole intre Casa Presei si capatul Soselei Pantelimon. Proiectul nu prevede insa si curatarea salbei de lacuri astfel ca turistii vor putea admira in voie gunoaiele si saracia din zona. Deocamdata Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat el fiind in dezbatere publica. Costurile necesare construirii telegondolei se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro. Atat arhitectii cat si societatea civila sunt de parere ca acest proiect este „absurd”, „inutil”, „o tichie de margaritar”.

Daca pe domeniul public nu s-a intamplat aproape nimic, administratia locala neglijand acest teritoriu, pe domeniul privat s-au intamplat chiar foarte multe lucruri. Dupa anul 2000, cand au inceput privatizarile si retrocedarea terenurilor, o mare parte dintre terenurile de pe malurile lacurilor au devenit proprietate privata. Pe perioada boom-ului imobiliar, inspirati de filme americane cu casa langa lac, dezvoltatorii imobiliari s-au inghesuit sa construiasca cat mai mult si cat mai aproape de apa, fara nicio regula.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei, acest lucru nu a fost insa respectat. De asemenea, data fiind importanta zonei, Primaria Capitalei ar fi trebuit sa reglementeze printr-un plan urbanistic ce se poate construi si ce nu in aceasta zona. Nici acest lucru nu s-a intamplat.

Potrivit unui studiu facut de un grup de studenti la Universitatea de Agronomie, pentru lucrarea de diploma, sub indrumarea prf.dr. Ioana Tudora, circa jumatate dintre constructiile noi au fost construite in zona inundabila a raului.

 

Ce ar trebui facut?
„Intai de toate trebuie sa existe o clarificare a regimului juridic al lacurilor. Trebuie sa existe un administrator care sa aiba grija de acest patrimoniu. Apoi ar trebui sa existe acest statut consistent din punct de vedere legislativ care sa-i permita acestui administrator sa-si realizeze misiunea”, explica Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism.

„Dupa care ar trebui realizat un cadastru al zonei lacurilor astfel incat sa stim cu cine vorbim, cine este proprietar, ce alta forma de contract care greveaza lacul exista. Dupa ce se realizeaza acest inventar, cu un fundament legislativ si institutional consistent, se poate trece la partea cealalta care insemana realizarea unui program in baza unei strategii si a unei viziuni de ansamblu. In ultima instanta este vorba de alocarea unui buget corespunzator dar si, cel mai important lucru, o adminsitratie eficienta si mobilata cu oameni care sa fie in stare sa conduca un astfel de proiect”, mai spune Gabrea.

Ioana Streza, student pesiagist la Universitatea de Stiinte Agronomice: „Noi am propus in primul rand finalizarea drumului de acces, o promenada, in jurul lacurilor si sa se planteze malul lacurilor ca o resursa de spatiu verde a orasului. Acolo unde s-a construit pana in buza lacului, obstacolele ar trebui indepartate, ca sa te poti plimba cu bicicleta, cu rolele. De asemenea, unde este posibil, salba de lacuri ar trebui conectata cu marile parcuri. Sa nu uitam ca lacurile Colentina au fost facute pentru loisir, promenada, recreere”.

 

  
 

 

sursa: hotnews.ro

1465 Vizualizari 1 Vizualizari astazi

2 comments for “VIDEO REPORTAJ Cum se degradeaza lacurile Bucurestiului, dupa 20 de ani de nepasare a administratiei locale

  1. Ben
    23 iulie 2012 at 21:27

    Bun articilul!!!

  2. Ben
    23 iulie 2012 at 21:31

    [quote name=”Ben”]Bun articilul!!![/quote]
    Scuzati.BUN ARTICOLUL,mai avem nevoie si de informatii de gen nu doar barfe.

Lasă un răspuns la Ben Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *